Create your own video slideshow at animoto.com.
D'ale lui Mihai
...sau de ce viata e frumoasa cand ai prieteni...
miercuri, 22 decembrie 2010
marți, 7 septembrie 2010
joi, 2 septembrie 2010
duminică, 29 august 2010
Pralea 2010 sau "Drumul Credintei”
Ziua 1 – In drum spre Pralea
Mai intai ne-am adunat impreuna cu Comunitatea „ Credinta si Lumina” sa hotaram cine merge si cine nu in tabara de la Pralea. Toti eram nerabdatori fiindca asteptasem acest eveniment de multe luni. Cu transportul cu greu ne-am descurcat (nu circulau trenurile in zona Moldovei din cauza inundatiilor) si pana la urma s-a aranjat sa mergem cu un autocar. Si am plecat pana la urma, luni 2 iulie, pe la ora 9 dimineata, manati de Domnul.
Pe drum ne-am dus fiecare de mancare, de citit, si sucuri. Pe drum ne-am oprit la Targu-Mures, ca sa ni se alature cei din comunitata „C & L” de acolo, am mancat ceva, ne-am cumparat unele altele pentru restul drumului apoi am mers mai departe. Apoi ne-am oprit la Miercurea Ciuc sa ne luam cate un suvenir. A fost un drum ostil, cu caldura, cu urmele inundatiilor recente si accident la un pod feroviar. In sfarsit, am ajuns la Onesti, ne-am odihnit un pic si am mancat ceva. Mai spre seara, cam pe la 19, dupa zce ore de drum, am ajuns la Pralea. Ne-am despachetat bagajele si ne-am organizat pe camere.
Fiindca a fost foarte cald si obositor, n-am facut fotografii prea gozave pe drum si o sa va arat doar vreo cateva.
Mai intai ne-am adunat impreuna cu Comunitatea „ Credinta si Lumina” sa hotaram cine merge si cine nu in tabara de la Pralea. Toti eram nerabdatori fiindca asteptasem acest eveniment de multe luni. Cu transportul cu greu ne-am descurcat (nu circulau trenurile in zona Moldovei din cauza inundatiilor) si pana la urma s-a aranjat sa mergem cu un autocar. Si am plecat pana la urma, luni 2 iulie, pe la ora 9 dimineata, manati de Domnul.
Pe drum ne-am dus fiecare de mancare, de citit, si sucuri. Pe drum ne-am oprit la Targu-Mures, ca sa ni se alature cei din comunitata „C & L” de acolo, am mancat ceva, ne-am cumparat unele altele pentru restul drumului apoi am mers mai departe. Apoi ne-am oprit la Miercurea Ciuc sa ne luam cate un suvenir. A fost un drum ostil, cu caldura, cu urmele inundatiilor recente si accident la un pod feroviar. In sfarsit, am ajuns la Onesti, ne-am odihnit un pic si am mancat ceva. Mai spre seara, cam pe la 19, dupa zce ore de drum, am ajuns la Pralea. Ne-am despachetat bagajele si ne-am organizat pe camere.
Fiindca a fost foarte cald si obositor, n-am facut fotografii prea gozave pe drum si o sa va arat doar vreo cateva.
miercuri, 7 aprilie 2010
Asa, ca de-nceput...
Cate ceva despre mine si prietenii mei
Sa va spun cate ceva despre viata mea, amintiri, ganduri despre oameni si prieteni dragi.
Mama mi-a spus ca am venit pe lume intr-o zi frumoasa de mai dar nu m-am prea grabit.
Acum imi pare bine.
Din primii ani de viata, cele mai vii amintiri sunt legate de bunicul meu, Victor Felea (critic de literatura , ziarist si poet).
Bunicul mi-a fost ca un tata. Mergeam impreuna la plimbari lungi prin cartier si-mi citea din carti colorate si frumoase.
La ochiul drept mai am un semn de cand am cazut si mi-am spart arcada. Aveam doar 2 ani si ceva dar parca mai imi amintesc vag de frica teribila si durerea pe care am simtit-o cand mi-au cusut taietura pe viu.
Familia mea a fost, este si va fi mereu prietenul meu.
Sa va spun cate ceva despre viata mea, amintiri, ganduri despre oameni si prieteni dragi.
Mama mi-a spus ca am venit pe lume intr-o zi frumoasa de mai dar nu m-am prea grabit.
Acum imi pare bine.
Din primii ani de viata, cele mai vii amintiri sunt legate de bunicul meu, Victor Felea (critic de literatura , ziarist si poet).
Bunicul mi-a fost ca un tata. Mergeam impreuna la plimbari lungi prin cartier si-mi citea din carti colorate si frumoase.
La ochiul drept mai am un semn de cand am cazut si mi-am spart arcada. Aveam doar 2 ani si ceva dar parca mai imi amintesc vag de frica teribila si durerea pe care am simtit-o cand mi-au cusut taietura pe viu.
Familia mea a fost, este si va fi mereu prietenul meu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)