Cate ceva despre mine si prietenii mei
Sa va spun cate ceva despre viata mea, amintiri, ganduri despre oameni si prieteni dragi.
Mama mi-a spus ca am venit pe lume intr-o zi frumoasa de mai dar nu m-am prea grabit.
Acum imi pare bine.
Din primii ani de viata, cele mai vii amintiri sunt legate de bunicul meu, Victor Felea (critic de literatura , ziarist si poet).
Bunicul mi-a fost ca un tata. Mergeam impreuna la plimbari lungi prin cartier si-mi citea din carti colorate si frumoase.
La ochiul drept mai am un semn de cand am cazut si mi-am spart arcada. Aveam doar 2 ani si ceva dar parca mai imi amintesc vag de frica teribila si durerea pe care am simtit-o cand mi-au cusut taietura pe viu.
Familia mea a fost, este si va fi mereu prietenul meu.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
E foarte frumoasa povestea ta Mihai! Ma ajutati sa-mi postez si eu cartea descoperirilor fenomenale? Va astept la mine acasa intr-o zi cand puteti. Sunteti niste prieteni minunati care la nevoie ajutati! Multumesc mult Cristina!
RăspundețiȘtergereCHARLOTTE MUNICH
RăspundețiȘtergereDESCOPERIRI FENOMENALE
Cântec de consolare
Acum scurte si ascutite vorbe îti voi scuipa
Ca aschiile de lemn ce intră sub pielea ta
O aroganŃă si îndrăzneală de tot râsul
Cu care reusesc să-mi opresc plânsul.
Pentru că în bravul tău cântec de consolare
Ai uitat să mă lauzi mai departe
De tine căruia nu-Ńi pasă de moarte
Dragostea făŃarnică mă desparte
Ha! când tu cântai despre femeia pe care ai
pierdut-o, cineva te-a văzut „fugitivo”.
O canibală care te doreste în vremuri de foamete
si acum…
Pentru mintea ta, pentru pielea ta,
Pentru privirea ta! De ce si ce cum?
Oh! ce cântec amuzant, ce vrea să mă acuze de
sentimente confuze…
Aha! E chiar asa!
Aschia de lemn a intrat deja sub pielea ta.
Totusi cântecul nerusinat din gura mea a venit cu
un grai iubitor, ca să-Ńi taie răsuflarea într-un
mod triumfător,
Oprindu-Ńi aschia în pori.
ZVONURILE LUI CHARLOTTE
S-a produs un „zvon” si am intrat în posesia unui talent
netăgăduit. Cine să verifice autenticitatea acestor povestiri? Sunt ele
doar o falsă descoperire? În mod paradoxal, nu sursa este cea mai
importantă aici… Scrierile sunt create si adunate de la persoane care
în ochii altora au merite deosebite. Si, chiar dacă am găsi sursa,
scriitorii aceia au fost uitaŃi datorita schimbării intervenite pe
parcursul vieŃii lor. Din aceste “scenarii” combinate poate iesi o carte
bună. S-a declansat! Si atât. Vine o dezminŃire, “zvonul meu” devine
sotie, “rămâne între noi” si viaŃa fericită merge mai departe. Bucuria
creată este o emoŃie de scurtă durată, ca si cărticica de faŃă. Cititi-o si
răspânditi-o în felul următor:
PASUL 1
RăspundețiȘtergereDescoperiti măretia lucrurilor mărunte
Eram în excursie cu schiurile. Am pornit pe o pistă pe care nu o
cunosteam. Mergeam deja în jos când lungimea pistei m-a surprins.
Am alunecat si am căzut într-o groapă. Ningea. Cu mare chin m-am
miscat dar schiurile m-au împiedicat să ies. Le-am luat pe spate si
cumva am reusit să ies de acolo. Nu era nimeni în jurul meu. Trebuia
să mă întorc înapoi pe deal în sus. Eram frântă de oboseală când am
ajuns. Trebuia sa mă duc încă câŃiva kilometri până acasă. Nu mai
puteam de oboseală. Mi+am folosit ultimele puteri. Am ajuns acasă!
Mama m-a asteptat cu un ceai fierbinte, si m-am mulŃumit cu o baie
caldă… Si nu este aceasta o fericire?
Este o zi fierbinte. Soarele străluceste si mă arde. Nici urmă de nori.
Nici o pasăre nu are curajul să zboare, din cauza căldurii. Corpul
meu este invadat de transpiraŃie cu un miros neplăcut care îmi
provoacă durere de cap. Mă atacă mustele si albinele bâzâind în jurul
meu. Prânzul este în faŃa mea, dar eu nu mă pot atinge de el.
Canicula mă omoară. Nu pot suporta vietăŃile acelea mici care mă
înconjoară. În următoarea clipă, când mă simt deja complet disperată
si epuizată, se aude un tunet, si niste nori negri apar brusc. Mă plouă!
Nu mai transpir, mustele dispar,…si eu pot să mănânc! …..Si nu este
aceasta o fericire?
PASUL 2
Mândria e o cale spre schimbare
Dacă te îndrăgostesti de tine însuti si altii vor face la fel.
Când ai o imagine clară a măreŃiei tale, ea devine vizibilă pentru toti
cei din jur. Esti mândră de tine sau de alŃii…tu decizi, si nimeni nu
are dreptul, nici puterea să te schimbe. Aceasta va fi doar hotărârea
ta!
Iubindu-Ńi aproapele asa cum e, acela va primi puterea, să se
schimbe singur…
iar eu după ce am adunat un volum de poezii, încă tot nu acceptam
ce-mi spun alŃii.
Eram pur si simplu îndrăgostită de mine însămi si nu vroiam
să mă schimb.
Versurile acelea păreau minunate si îmi dădeau puterea să
trec mai departe la următorul pas, cu o mândrie aparte a omului
încrezut. Dar oare ce s-a întâmplat cu modestia mea?
PASUL 3
RăspundețiȘtergereCum să savurezi succesul ?
Să mai faci un pas!
Pe când erai copil e posibil să fi fost si tu conditionat de
părinti si de profesori să nu te lauzi singur. Probabil că ai fost învăŃat
că reclama de sine e semn de egoism si că oamenii n-ar trebui să
vorbească prea mult despre ei însisi. A-ti savura succesul, nu
înseamnă deci să te lauzi altora cu propriile succese. Poti în schimb
să te bucuri de realizările tale, lăsând sentimentele plăcute să te
cuprindă, aducându-ti aminte de ele. Încearcă astfel să fii demn de
succes. Începe să-ti colectionezi amintirile succeselor tale (decupaje
din ziare, cu articolele scrise de sau despre tine, premii si diplome pe
care le-ai câstigat, si alte informatii despre tine). Include însemnări
cu gândurile tale personale, dinainte, din timpul si după fiecare
succes pentru ca să poti revedea acele momente mai târziu si să te
poti simti bine din nou cu ele. Savurează-ti succesul cu deplină
modestie!
A savura măreŃ este un talent! Formează-ti acest talent! Succes!
Împlinirea Ńelului nu încheie procesul succesului. La urma
urmei viaŃa ta nu se termină odată ce ai devenit milionar, iar
încercările nu dispar odată ce ai obtinut propria slujbă de vis. Suntem
adesea prinsi în capcana goanei de la un moment la altul, si dorim si
mai mult, fără a ne lua răgaz pentru a absorbi impactul realizărilor
noastre, a le aprecia valoarea, si a ne bucura de ele….MulŃi oameni
minimalizează de fapt semnificatia împlinirilor personale si îsi
privesc vieŃile ca prin ceaŃă subapreciind propria fortă.
Să fii multumit cu ceea ce ai este ceva minunat! Nu trebuie
nici să supraestimăm fortele noastre, pentru că apare la un moment
dat si dezamăgirea datorată limitelor. Retrăieste-ti performanŃa
micilor succese, pentru că secretul vieŃii de succes acesta este!
„Transformă fiecare zi într-o aventură minunată, acceptă provocările
care-Ńi ies în cale, prinde orice oportunitate pe care o găsesti, fără să
te gândesti ce ar putea spune altii. Trăieste fiecare zi cu bratele
deschise, savurând atât victoria, cât si lupta primind binele si răul
împreună, căci doar atunci vei cunoaste bucuria vietii.”